Manualul pacientului cu Alzheimer

Publicat în de Daniel Ganea

Boala Alzheimer nu doare

Boala Alzheimer nu te anunță. Dar este cauza celei mai răspândite forme de demență la pacientul peste 50 ani, și chiar apare peste 50 ani. B. Alzheimer reprezintă degradarea neuronală și pierderea unor mase de creier (nucleii hipocampici în speță) cauzată printre altele de degenerarescența microvasculară a pacientului cardiac. Este o boală progresivă ce se manifestă prin pierderea treptată a memoriei și abilităților cognitive (gândire, logică, asociație) iar în stadiile finale pacientul va fi dependent de cei din jur.

Această Boala Alzheimer are atât factori de risc genetici și endogeni, cum ar fi îmbătrânirea, cât și de mediu, care se combină pentru a rezulta în schimbări epigenetice. Aceste modificări epigenetice se manifestă prin modificări ale expresiei genice, dar motivele pentru care se întâmplă acest lucru nu sunt încă pe deplin cunoscute.

 

Modificările epigenetice ale bolii Alzheimer apar în etapele târzii ale bolii, când pacienții nu mai sunt capabili să rețină nici informațiile învățate recent. De cele mai multe ori, în această etapă pacientul prezintă cel mai dramatic declin al funcției cognitive.

 

Modificările creierului în Boala Alzheimer

Afectiunea Alzheimer cauzează moartea celulelor nervoase și pierderea tesuturilor de la nivelul nucleilor hipocampului din creier. Astfel, in timp creierul isi reduce in mod considerabil dimensiunile. Totodata, cortexul se contracta si el, capatand un aspect stafidit si afectand zonele din creier responsabile cu gandirea, planificarea si memoria. Ventriculele (cavitatiile umplute cu lichid care se află în mod normal în creier) isi maresc volumul. Spre deosebire de tesutul unui creier sanatos, tesutul creierului afectat de Alzheimer contine mult mai putine celule nervoase si sinapse (conexiuni între neuroni).

Manifestările bolii Alzheimer

Simptomele afectiunii descrise de Alois Alzheimer apar treptat si rareori sunt observate de la inceput. Uneori ele sunt revelate cu ocazia unor alte afecțiuni care deteriorează stare pacientului, ceea ce susține iporteza că organismul compensează în parte și această disfucnție, cum face dealtfel cu toate celelalte. Pe măsură ce timpul trece, acestea se agravează, iar atunci când afecțiunea ajunge intr-un stadiu avansat, pacienții ajung să nu mai fie capabili să se îngrijească sau să se deplaseze singuri, putând reprezenta un pericol atat pentru propriile vieti, cât și pentru cei din jur.

Simptome Alzheimer:

· Pierderea energiei si a entuziasmului

· Pierderea interesului pentru activitatile ce tin de munca ori cele sociale

· Pierderea memoriei pe termen scurt, apoi si pe cea pe termen lung

· Probleme de vorbire (dificultatea de a purta o conversatie ori repetarea unor cuvinte/ idei)

· Probleme de coordonare

· Stari depresive

· Probleme de orientare

· Incapacitatea de a planui sau organiza, dar si de a lua o decizie Problemele de memorie nu sunt egale cu Alzheimerul.

O serie de probleme de sanatate pot cauza probleme de memorie si de perceptie: afectiuni tiroide, depresie, deficit de vitamine.

Boli înrudite cu Boala Alzheimer

Dementa este un termen folosit pentru a descrie un set de simptome care indica declinul mental. Alzheimer este cel mai comun tip de dementa, insa exista si alte tipuri de dementa: dementa vasculara, dementa mixta, dementa frontotemporara, dementa cu corpi Lewy.

Diagnosticarea bolii Alzheimer

Nu există încă o singură analiză de laborator care sa duca la diagnosticarea afectiunii Alzheimer, se lucrează la asta. Cu toate că demența este destul de ușor de diagnosticat, în cazul bolii Alzheimer medicul trebuie să facă o serie de teste care să îl ajute să pună diagnosticul corect, pentru că sunt și alte forme de demență care nu au drept cauză Boala Alzheimer.

Printre aceste investigații se află:

· Istoricul medical al pacientului

· Examen fizic si neurologic

· Testarea statusului mental

· Analize de sange si RMN care pot exclude alte cauze ale simptomelor specifice dementei

Anamneza detaliata si teste neuro-psihologice pentru diagnosticarea bolii Alzheimer

Anamneza are un rol extrem de important in stabilirea diagnosticului, medicul avand astfel ocazia sa cunoasca istoricul pacientului si sa descopere indicii care pot ajuta. Testele neuropsihologice au rolul de a testa memoria si functiile cognitive ale pacientului.

Teste de laborator pentru depistarea bolii Alzheimer

In stabilirea diagnosticului de Alzheimer, testele de laborator au rolul de a ajuta medicul sa excluda alta probleme de sanatate care ar putea avea simptome ce pot fi confundate cu usurinta cu cele ale Alzheimerului. Tulburarile glandei tiroide ori deficitul de vitamine pot sta la baza tulburarilor de memorie si confuziei. Analizele de sange vor scoate la iveala daca este vorba despre asemenea probleme sau nu.

Teste radiologice pentru diagnosticarea bolii Alzeimer

Testele radiologice ajuta medicul sa depisteze anormalitatile ce apar la nivelul creierului, fie ele legate de Alzheimer, fie care au alta cauza precum un atac cerebral ori o tumoare si care pot cauza simptome precum tulburarile de memorie si confuzia, adesea asociate cu Alzheimerul. Printre aceste teste se numara:

· RMN – imagistica prin rezonanta magnetica foloseste undele radio si campul magnetic pentru a obtine imagini detaliate ale creierului. O asemenea analiza ajuta medicul sa descopere daca a aparut contractarea si scaderea in volum a zonelor creierului care au de suferit din cauza Alzheimerului precum cortexul.

· CT – computerul tomograf ofera imagini cu sectiuni ale creierului si este folosit pentru a descoperi, daca este cazul, tumori, atac vascular cerebral ori traume la nivelul creierului.

· Tomografia cu emisie de pozitroni – un test de ultima generatie care presupune injectarea intravenoasa cu o substanta care arata apoi ce one ale creierului functioneaza bine si ce zone ale creierului intampina dificultati. In cazul afectiunii Alzheimer aceasta tomografie est folosita in studiile clinice.

 

 

 

 

Cercetătorii au aflat că motivul principal al declinului cognitiv este pierderea receptorilor de glutamat, care sunt esențiali pentru învățare și memoria pe termen scurt. Ei au descoperit că în boala Alzheimer multe subunități ale receptorilor de glutamat din cortexul frontal sunt subreglate, perturbând semnalele electrice ale creierului, ceea ce afectează memoria.

Cercetatorii au descoperit ca pierderea receptorilor glutamatului este rezultatul unui proces epigenetic cunoscut sub numele de modificarea histonelor represive, un proces care se întâmplă mai des la pacienții cu boala Alzheimer. Modificatorii de histonă modifică structura cromatinei, complexul de ADN și proteine care controlează modul în care materialul genetic are acces la mecanismele transcripționale a unei celule. Această modificare anormală legată este factorul care reprimă expresia genelor, diminuând receptorii de glutamat, ceea ce duce la pierderea funcției sinaptice și a deficitelor de memorie.

 
 

Citeste si:


❤ Testul sanguin pentru detectia precoce al bolii Alzeimer

❤ Comportamentul emotional in adolescenta prezice Boala Alzheimer la batranete

❤ Monitorizare GPS copii, batrani cu Alzheimer la domiciliu sau pe strada

Daniel Ganea
Vino cu mine
Ultimele postari ale lui Daniel Ganea (vezi toate)

Cele mai noi articole

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 − two =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.