Riscul cardiovascular – Ce-are a face?

Riscul cardiovascular e destul de simplu – imparte pacientii care au un risc semnificativ de a muri din cauze cardiovasculare in urmatorii 10 ani in patru grupe:

 foarte înalt: SCORE estimat ≥10%;
 înalt: SCORE calculat cuprins între ≥5% și <10%;
 moderat: SCORE cuprins între ≥1 și ˂5%;
 scăzut: SCORE ˂1% fără factori de risc adiționali.

Probabil ati mai vazut pe la medic un tabel colorat ca acesta:

Scorul de risc cardiovascular SCORE in functie de varsta, sex si comportament

Scorul de risc cardiovascular SCORE in functie de varsta, sex si comportament

 

 

Exista mai multe diagrame de scor de risc cardiovascular similare:

 Diagrama SCORE (2003) – cea colorata de mai sus
 Diagrama Framingham (2008)
 Diagramele QRISK și QRISK2 (2007) – doar pentru locuitori din Regatul Unit
 Diagramele Reynolds de boli cardiovasculare (2007)
 Calculatorul de risc cardiovascular ACC/AHA (2013)
 Diagrama de risc JBS3 (2014) – doar pentru locuitori din Regatul Unit
 Diagrama de risc MESA (2015)
 Diagrama de risc China-PAR (2016)

Care in 2014 au fost armonizate cumva la un consens europeano-american si acum folosim diagrama SCORE.

Bun, si atunci ce e de facut?

Interventia (adica „ce e de facut”) incepe de la medicul de familie. Caci cine este mai in masura sa te sfatuiasca corect in probleme de sanatate decat medicul, specialist in domeniul lui?

Ca sa intelegeti clasele de indicatie, 1A insemana ca e musai si are sa-i foloseasca 100%, 1B insamna ca e musai si poate sa-i foloseasca, 2A – putem incerca fiindca uneori ii foloseste.

INTERVENȚII ASUPRA STILULUI DE VIAȚĂ

Se recomandă inițierea de intervenții de modificare cognitiv comportamentală
pentru facilitarea modificărilor de stil de viată. 1A
Se recomandă aplicarea de intervenții multimodale la persoanele cu risc
cardiovascular crescut. Aceste intervenții cuprind educație, intervenții
medicamentoase, programe de exerciții fizice, programe de management al
stresului, consiliere psihologică. 1A

Dieta

Se recomandă includerea sfatului pentru o dietă sănătoasă în cadrul
consultației preventive a bolilor cardiovasculare. 1B

La cei cu valori ale TA crescute

In vederea scăderii tensiunii arteriale se recomandă o dietă bazată pe fructe,
legume proaspete, pește cel puțin de două ori pe săptămână, lactate cu conținut
scăzut de grăsimi. 1A

În vederea scăderii tensiunii arteriale se recomandă reducerea cantității de sare
în dietă, la 5-6 g/zi. 1A

În vederea scăderii tensiunii arteriale se recomandă reducerea cantității de
alcool la 20 g etanol pe zi, la bărbați și la 10 g etanol pe zi, la femei. 1A

La dislipidemici

Se recomandă consilierea persoanelor cu risc cardiovascular crescut în
vederea adoptării unei diete cu un aport lipidic sub 30% din total energetic,
dintre care sub 7% grăsimi saturate, acestea din urmă fiind înlocuite cu cele
mono sau polinesaturate.

Se recomandă ca pacienților identificați cu niveluri crescute ale glicemiei
bazale să li se ofere intervenții de modificare a comportamentelor în vederea
adoptării unui stil de viață sănătos și un nivel adecvat de activitate fizică. 2B

La cei cu exces ponderal și obezitate

Se recomandă consilierea persoanelor supraponderale sau obeze care
asociază factori de risc cardiovascular, în vederea reducerii greutății corporale,
pentru că care are efecte benefice în reducerea riscului cardiometabolic. 1A
Se recomandă prescrierea unei diete care reduce aportul calorii, persoanelor
care ar beneficia de scăderea în greutate. 1A

Exercițiile fizice la cardiaci?

În scopul prevenirii bolilor cardiovasculare se recomandă ca adulții sănătoși să
petreacă 2,5 – 5 ore pe săptămână, cu activități fizice sau exerciții aerobice de
intensitate, cel puțin moderată sau 1 – 2,5 ore de exerciții viguroase. 1A

Fumatul

Recomandarea pentru renunțare la fumat trebuie să fie parte a prevenției
cardiovasculare. 1B

INTERVENȚII PREVENTIVE MEDICAMENTOASE

Aspirina

Persoanelor între 50 și 59 de ani li se poate recomanda aspirina în doză mică,
pentru prevenția primară a bolilor cardiovasculare și a cancerului de colon,
dacă au un risc cardiovascular crescut și nu prezintă risc de sângerare
gastrointestinală. 1B

Statinele

Toți pacienții cu hipercolesterolemie familială trebuie recunoscuți ca fiind cu
risc crescut și tratați cu statine. IA
Se recomandă ca decizia de inițiere a tratamentului cu statine să fie luată pe
baza nivelului riscului și a valorilor LDL-colesterolului seric.

Tuturor pacienților cu modificări al nivelului LDL-colesterolului li se recomandă
modificarea stilului de viață.

Ce avem de facut, GRATIS!

Ce avem de facut, GRATIS!

 

 

SUMARUL RECOMANDARILOR PENTRU RISCUL CARDIOMETABOLIC

Se recomandă:
1. Inițierea screeningului pentru RCV la bărbați și femei asimptomatici, de la 40
de ani (consens)
– lipide serice (CT +/- HDL) (2C)
– glicemie bazală

2. Cel puțin o măsurătoare a TA la 2 ani, la toți adulții >18 ani și fără istoric de
factori RCV
– min 2 măsurători/vizită, și confirmarea în > 2 întâlniri; (1A)
– confirmarea dg. HTA cu MATA sau automonitorizare TA la domiciliu (1C)

3. Evaluarea RCV cu SCORE se face la asimptomatici cu vârste între 40-70 ani (1B)
Se exclud cei cu, AVC/AIT, BCI/revascularizare, BRC, BAP, DZ, CT≥320
mg% ca factor singular, HTA cu valori ≥180/100 mmHg.(1C)
Sub 40 ani se folosesc diagramele de risc relativ în scop de educație a
pacientului. (2C)

4. Augmentarea riscului SCORE calculat ținând cont de FR adiționali, BCV
prematură, obezitate, sedentarism, precaritate socială, hipertrigliceridemie 1-2 C

5. Reevaluarea RCV cu SCORE se face anual în caz de RCV crescut ≥5%, la
3 ani celor cu RCV sub 5%. (consens)

6. Profil lipidic complet – la toate persoanele cu: DZ, fumători, IMC ≥30 kg/m2,
CA: B >94 cm, la F >80 cm, istoric familial de BCV prematură, b. inflam.
cronică, ist. dislipidemie fam, persoane cu RCV înalt și foarte înalt (1C)

7. Profil lipidic – reevaluare odată la 3 ani, la cei cu RCV < 5% și anual la cei cu RCV > 5%. (consens)

8. Inițierea tratamentului cu statine va fi luată pe baza RCV și a LDLcolesterolului
seric. (consens)

9. Toți pacienții cu hipercolesterolemie familială trebuie recunoscuți ca fiind cu
RCV crescut și tratați cu statine. (1A)

10. Testarea periodică a nivelului glicemiei bazale, tuturor adulților de la 45 de
ani si mai devreme, la adulți cu IMC > 25 kg/m2 + 1/> FR pt DZ cu retestare
la 3 ani. (1C)

11. Intervenții multimodale la persoanele cu RCV≥5%: educație pt dietă și
mișcare, intervenții medicamentoase, programe de management al stresului,
consiliere psihologică. (1A)

12. Dietă pt scăderea TA prin aport crescut de legume și fructe, pește > 2x/săpt.,
lactate degresate, sare sub 5g/zi, reducerea consumului de alcool la <2US la
B și <1US la femei. (1A)

13. Aspirină în doză mică (75-100 mg) persoanelor între 50 și 59 de ani dacă au
un risc cardiovascular crescut și nu prezintă risc de sângerare
gastrointestinală. (1B)

CONCLUZII

Prin poziția sa în sistemul de sănătate medicul de familie are un rol important în organizarea depistării
active a factorilor de risc cardiometabolici și în managementul acestora.
Evaluarea și managementul riscului cardiovascular și metabolic sunt parte componentă a examenului
preventiv și joacă un rol decisiv în prevenirea bolii cardiovasculare aterosclerotice.
Evaluarea globală a riscului servește la identificarea persoanelor care necesită intervenții intensive de
management a stilului de viață precum și a factorilor de risc cardiovasculari.
Cabinetul medicului de familie trebuie să fie capabil să înregistreze și să prelucreze informația medicală
precum și să coordoneze un sistem proactiv de educare al pacientului în ceea ce privește factorii de
risc cardiovasculari și metabolici.

Daniel Ganea
Vino cu mine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

thirteen + sixteen =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.