Brosura de monitorizare a pacientului cu Infarct Miocardic

Este inima ta!

Află tot ce trebuie să ştii despre infarctul miocardic şi urmează recomandările medicului!

Astăzi (data)______ , am fost internat cu infarct miocardic sau episod de angină instabilă.
Pe viitor, este extrem de important să urmez cu stricteţe tratamentul prescris şi recomandările medicului.

Cuprins

  • Ce s-a întâmplat?
  • Tratamentul de întreţinere (medicamentos)
  • Viaţa după un eveniment cardiovascular
  • Modificarea stilului de viaţă
  • In caz de urgenţă

    Ce s-a întâmplat?

    INFARCT MIOCARDIC? Angină instabilă?

Este normal să fiţi speriat, după ce aţi ajuns de urgenţă la spital pentru dureri în piept şl aţi fost diagnosticat cu Infarct miocardic sau angină Instabilă.

Acest material a fost dezvoltat pentru a vă ajuta să înţelegeţi mal bine situaţia în care vă aflaţi. în el veţi găsi răspunsuri la întrebările pe care le aveţi despre:

•     evenimentul cardiovascular prin care aţi trecut,

•     medicamentele pe care le primiţi,

•     perioada de recuperare de după eveniment (denumită reabilitare cardiacă),

•     lucruri simple pe care le puteţi face pentru a reveni la un stil de viaţă cât mal sănătos şl normal.

Sunteţi copleşit de emoţii?

Este absolut firesc să fiţi speriat, confuz şi copleşit de ce vl s-a întâmplat. Un eveniment neaşteptat, care vă scoate din rutina zilnică, trezeşte aceleaşi reacţii în flecare dintre noi. Este necesar să staţi o perioadă în spital, chiar dacă aparent vă simţiţi din nou bine. De multe ori durează până când primiţi un diagnostic complet, până când se stabileşte tratamentul final şl vl se recomandă anumite modificări ale stilului de viaţă.

Aveţi întrebări?

Cu siguranţă aveţi multe întrebări despre boală, tratament şi perioada imediat următoare evenimentului. Este important să puneţi întrebări, pentru a înţelege cât mai bine ce vi s-a întâmplat, iar medicii vor fi alături de dumneavoastră pentru a clarifica toate detaliile. Acest material reia o parte dintre informaţiile primite în spital şi vă va ajuta să vă înţelegeţi boala cât mai bine, pentru a avea în continuare o viaţă normală şi fără alte incidente cardiovasculare.

Pentru aîncepe, haideţi să parcurgem împreună câteva noţiuni de bază, ca răspuns la unele întrebări pe care le puteţi avea despre sindromul coronarian acut.

Pe parcursul vieţii, în pereţii vaselor de sânge se depun grăsimi. Pe anumite porţiuni ale vaselor de sânge, aceste depuneri pot începe să se îngroaşe şi să se contureze în depozite de grăsime ce se numesc plăci aterosclerotice. (1) Aceste plăci sunt alcătuite în special din colesterol, iar formarea lor este influenţată de fumat, de alimentaţia bogată în grăsimi, greutatea în exces, alcool, lipsa exerciţiului fizic, diferite afecţiuni (ex: diabet, hipertensiune).

Sindromul coronarian acut (prescurtat SCA) reprezintă un set de simptome determinate de blocarea completă (infarct miocardic) sau parţială (angină instabilă) a unui vas de sânge de la nivelul inimii, cauzată de un cheag de sânge (tromb) Acest proces se numeşte tromboză. (1).

Aceste plăci îngustează diametrul vasului şi, astfel, circulaţia sângelui este îngreunată la nivelul arterelor coronare (vasele ce hrănesc inima cu sânge oxigenat), prin urmare inima va primi mai puţin oxigen. (1)

în cazul în care apare o fisură în această placă de grăsime sau se rupe învelişul interior al uneia dintre arterele îngustate, deasupra acestei fisuri se poate forma un cheag de sânge (numit şl tromb). Acest tromb va bloca artera şl nu va mal lăsa sângele să circule şi să oxigeneze inima.

Dacă trombul blochează complet artera, muşchiul Inimii poate fi afectat pentru totdeauna, nemaifiind hrănit cu oxigen. în lipsa aportului de oxigen, o parte din celulele musculare ale inimii vor muri. Acest proces este cunoscut drept infarct miocardic (sau atac de cord). Infarctul miocardic necesită terapie de urgenţă pentru restabilirea fluxului sanguin, deoarece, dacă zona afectată este mare, poate provoca chiar decesul.

Dacătrombul blochează incomplet artera, va determina doar scăderea Importantă a fluxului de sânge cu oxigen care hrăneşte inima. Această scădere a fluxului sanguin este reversibilă şl se numeşte angină Instabilă.

Fiind un blocaj incomplet, muşchiul cardiac (miocard) nu suferă la fel de mult ca în cazul întreruperii permanente a circulaţiei.

Depunere de grăsimi în peretele arterial

Placa aterosclerotică este alcătuită în special din colesterol şi formarea sa este influenţată de fumat, alimentaţia bogatăîn grăsimi, greutateaîn exces, alcool, lipsa exerciţiului fizic şi de diferite afecţiuni (ex: diabet, hipertensiune).

In cele din urmă, un cheag de sânge poate bloca parţial sau complet artera

Arteră sănătoasă
Care sunt semnele unui INFARCT MIOCARDIC (IM) sau unui episod de angină instabilă (Al)?

Probabil veţi recunoaşte unele dintre simptomele sau semnele enumerate mai jos, având în vedere că tocmai aţi suferit un infarct miocardic sau un episod de angină instabilă.

Dacă prezentaţi din nou aceste simptome, trebuie să vă adresaţi imediat medicului, aceasta fiind o urgenţă medicală.

Pe viitor, încercaţi să fiţi atent la aceste simptome, astfel încât să reacţionaţi repede.

 

INFARCT MIOCARDIC

•     Durere sau senzaţie de presiune sau senzaţie anormală (ciudată) în piept (torace)

•     Răspândirea durerii în spate, gât, mandibulă sau în/pe ambii umeri sau braţe

•     Transpiraţii

•     Dificultăţi de respiraţie (dispnee)

•     Vărsături sau stare de greaţă

•     Stare bruscă de ameţeală sau slăbiciune

 

Manifestările anginei instabile sunt asemănătoare cu cele ale infarctului miocardic, în plus:

 

ANGINĂ INSTABILĂ

Durerea în piept:

•     Poate apărea brusc când vă odihniţi, fără să aibă vreun factor declanşator clar, cum ar fi efortul fizic sau stresul

•     Nu cedează la repaus (dacă vă odihniţi) sau la nitraţi cu acţiune scurtă (de ex. nitroglicerină)

•     Nu dispare în următoarele 5 minute după administrarea de nitraţi cu acţiune scurtă (ca în angina stabilă)

 

TRATAMENTUL SINDROMULUI CORONARIAN ACUT

Pentru un control rapid al simptomelor şl pentru reducerea la minim a leziunilor arterelor coronare, sunt posibile mai multe abordări terapeutice. Tratamentul disponibil în prezent are două componente: cel administrat de urgenţă (în spital), urmat de cel de întreţinere (tratament recomandat pe durata minimă de 1 an de la eveniment).

TRATAMENTUL DE URGENTĂ
(imediat după eveniment):

ANGIOPLASTIA

(sau repararea vaselor de sânge). Printr-o arteră de la braţ sau coapsă, se introduce un dispozitiv (o sondă
care are la capăt un balon de mici dimensiuni) în artera blocată. Acest balon se umflă până când artera se
deschide suficient pentru a primi o cantitate adecvată de sânge. Odată ce artera s-a dilatat, balonul se
dezumflă şi se scoate. în timpul acestui procedeu, medicul poate introduce un mic tub metalic (denumit
STENT) care acţionează ca un schelet şi oferă suport în interiorul arterei coronare, pentru a ţine deschisă
artera şi după ce se scoate balonul. (2)

BY-PASS CORONARIAN

(sau refacerea traseului arterial)

Aceasta este o intervenţie chirurgicală pe cord deschis care presupune refacerea fluxului de sânge dintre aortă
(artera principală din corp) şi artera coronară astupată, cu ajutorul unui fragment dintr-un alt vas de sânge (arteră sau venă).

TROMBOLIZA SAU FIBRINOLIZA

(sau „topirea” cheagului de sânge)

Cheagul de sânge care astupă artera poate fi dizolvat de o substanţă medicamentoasă administrată intravenos şi, de
cele mai multe ori, poate precede angioplastia. (3)

în oricare dintre situaţiile de mai sus, vi se va recomanda şi un tratament medicamentos, pe care trebuie să îi urmaţi vminim 1 an de ia eveniment, câteodată toată viaţa De asemenea, vi se vor recomanda controlul factorilor de
risc şi vizite regulate la medicul dvs. de familie sau cardiolog.

Tratamentul de întreţinere

(medicamentos)

Atât pe durata spitalizării cât şi ulterior, după externare, medicul vă va prescrie mai multe medicamente pentru a vă controla boala de inimă, fiind extrem de important să le luaţi pe toate, aşa cum v-au fost recomandate.

Fiecare medicament are un anumit rol pentru boala dumneavoastră de inimă. De exemplu, poate reduce colesterolul din sânge sau tensiunea arterială ridicată, sau poate scădea riscul de formare a trombilor.

De ce este important să urmaţi tratamentul?
•    In primul rând pentru a vă ameliora afecţiunea cardiacă.

•    în al doilea rând, pentru a reduce riscul unui nou eveniment cardiovascular.

In lipsa unui tratament adecvat, până la o treime dintre persoanele care suferă un infarct sau un episod de angină instabilă pot prezenta un alt eveniment cardiovascular în următoarele 6 luni. (4)

Prin urmare, respectarea tratamentului medicamentos conform recomandărilor medicului este extrem de importantă în reducerea acestui risc.

Luaţi toate medicamentele aşa cum vi s-au recomandat.

Puteţi acţiona pentru a scădea riscul unui alt eveniment.

în următoarele pagini veţi afla mai multe despre medicamentele prescrise şi despre modificările stilului de viaţă pe care este necesar să le faceţi pentru un control mai bun al sănătăţii inimii dvs.

Nu ezitaţi să discutaţi cu medicul cardiolog sau cu medicul de familie dacă aveţi întrebări despre medicamentele pe care le primiţi sau dacă aveţi nevoie să vi se explice încă o dată cum să luaţi aceste medicamente.

Nu întrerupeţi administrarea medicamentelor fără să discutaţi despre aceasta cu medicul dumneavoastră cardiolog sau cu medicul de familie.

 

Atunci când medicul consideră că aţi depăşit momentul critic, sunteţi stabilizat şi puteţi fi externat, vă va recomanda un tratament de întreţinere, pe termen lung, ce va avea două obiective principale:

•   să amelioreze funcţia cardiacă

•   să prevină un nou eveniment.

Aceste obiective pot fi atinse cu ajutorul mai multor tipuri de medicamente (clase de medicamente). Mai mult, medicul vă individualizează tratamentul în funcţie de tipul evenimentului şi de pacient (de exemplu, ţine cont şi de eventuale alte afecţiuni de care suferiţi). Din această cauză, nu trebuie să comparaţi tratamentul pe care l-aţi primit cu cel al altor pacienţi care suferă de o afecţiune asemănătoare cu a dumneavoastră.

 

CLASELE DE MEDICAMENTE IN INFARCT

In continuare, puteţi regăsi o scurtă descriere a claselor de medicamente utilizate cel mai frecvent în tratamentul infarctului miocardic sau al anginei instabile.

De ce?

împiedică formarea cheagului de sânge în arterele coronare.

Beneficiu

Reduc apariţia unui nou eveniment cardiovascular şi mortalitatea la pacienţii care au avut deja un infarct. (3)

Asocierea antiagregantelor plachetare cu anticoagulante poate cauza complicaţii hemoragice (sângerări) (9). Sângerările sunt cele mai frecvente complicaţii observate în tratamentul medicamentos al SCA, câtşiîn cazul angioplastiei şi chirurgiei cardiace. (5)

Studiile clinice au demonstrat că întreruperea prematură a tratamentului antiagregant a condus la producerea de noi evenimente coronariene sau chiar la deces. (10)
1   – Vă rugăm anunţaţi medicul cardiolog dacă apare sângerarea.

2    – Numai medicul poate decide care este cea mai bună strategie terapeutică în această situaţie.

3    – Nu luaţi decizii singuri!
Atenţie, în cazul în care aveţi planificate intervenţii chirurgicale, tratamente stomatologice, investigaţii radiologice sau endoscopie, trebuie să anunţaţi personalul medical că urmaţi tratament antiagregant plachetar.

în unele cazuri (de ex. intervenţii chirurgicale), vi se va opri tratamentul antiplachetar pentru a nu creşte riscul de sângerare, însă această întrerupere a tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil şi numai sub supravegherea medicului.

Tratamentul pe care îl urmaţi NU trebuie modificat sau întrerupt fără ca medicul dumnevoastră cardiolog să fie anunţat.

BETA-BLOCANTE
De ce?

Scad consumul de oxigen al inimii prin scăderea numărului de bătăi ale inimii şi a forţei cu care aceasta
se contractă; ajută si la scăderea tensiunii arteriale.(5)

Beneficiu

Reduc mortalitatea şi riscul unui pre-infarct. (3)

De ce?

Previn cicatrizarea cu defect a miocardului.
Beneficiu

IECA, administraţi din prima zi, reduc semnificativ mortalitatea la 30 de zile de la infarctul miocardic.(3)
La recomandarea medicului.

în plus faţă de medicamentele descrise anterior, medicul vă poate prescrie tratament şi pentru alte afecţiuni pe care le puteţi avea – de exemplu, pentru a scădea valorile mari ale tensiunii arteriale, puteţi primi şi sartani, diuretice sau blocante ale canalelor de calciu.

STATINE
De ce?

Scad colesterolul „rău”, implicat în formarea plăcii aterosclerotice din artere.

Beneficiu

Au rol în prevenţia unor noi accidente ischemice şi a mortalităţii la pacienţii cu sindrom coronarian acut. (3)

INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI (IECA)

Pot fi înlocuiţi cu sartani la persoanele care nu tolerează IECA.

ALTE TRATAMENTE

 

ESTE FOARTE IMPORTANT să urmaţi tratamentul de întreţinere exact aşa cum v-a fost prescris.
NU MODIFICAŢI tratamentul şi dozele fără recomandarea medicului.

Este importantă administrarea acestor clase de medicamente în asocierile recomandate, deoarece fiecare dintre ele are un rol bine definit şi complementar.

NU ÎNTRERUPEŢI niciodată tratamentul fără să discutaţi cu medicul despre aceasta.

Dacă opriţi tratamentul, va creşte riscul de apariţie a unor noi evenimente cardiovasculare grave.

Viaţa după un eveniment cardiovascular

La externarea din spital, medicul specialist vă va pune ia dispoziţie un plan de tratament. Acesta este personal şi individualizat pentru dvs., de aceea poate diferi de cel al altor pacienţi cu o afecţiune similară cu a dvs.

Planul de tratament poate conţine o serie de documente, printre care:

•    biletul de externare cu tratamentul pe care l-aţi primit în spital;

•     o schemă de tratament cu medicamentele pe care urmează să le luaţi acasă (tratamentul de întreţinere);

•    o trimitere către un serviciu de recuperare cardiacă (program de reabilitare),

•     o scrisoare medicală către medicul dumneavoastră de familie sau medicul cardiolog care vă îngrijeşte în mod obişnuit;

•     recomandări despre medicamentele pe care trebuie să le luaţi ca tratament de întreţinere;

•     recomandări de prevenţie continuă a factorilor de risc cardiovascular şi sugestii despre modificările stilului de viaţă, astfel încât să puteţi reduce riscul unor evenimente cardiace viitoare (sfaturi despre renunţarea la fumat, alimentaţia echilibrată, consumul moderat de alcool, activitatea fizică regulată şl controlul greutăţii);

•    un plan de tratament şi de acţiune în cazul reapariţiei durerilor în piept.

Este util şi recomandabil să faceţi copii ale documentelor primite, pe care să le prezentaţi ulterior la orice control medical.

în acelaşi timp, este foarte important să anunţaţi toţi medicii care vă tratează despre afecţiunea dvs. şi să le arătaţi planul de tratament, cu toate controalele programate, în special dacă aveţi nevoie de intervenţii chirurgicale, endoscopice sau stomatologice.

Cât mai curând posibil după externare, ar fi bine să ajungeţi la medicul dvs. de familie cu planul de tratament primit de la medicul specialist.

Atât medicul de familie cât şi medicul specialist vă vor programa la controale ulterioare pe care este Important să le faceţi cu regularitate.
Modificarea stilului de viaţă

Reabilitarea cardiacă

Programul de reabilitare are ca scop revenirea la o viaţă cât mai normală posibil, inclusiv întoarcerea la muncă. Reabilitarea ar trebui începută cât de curând posibil după internare şi continuată în săptămânile şi lunile următoare. (3) în această perioadă veţi dobândi un stil de viaţă nou şi sănătos, pe care ar fi bine să-l continuaţi pentru tot restul vieţii.

Discutaţi cu medicul dumneavoastră despre programele de reabilitare cardiacă şi alegeţi împreună cel mai potrivit program pentru dvs.

Modificarea stilului de viată si a obiceiurilor
Chiar dumneavoastră puteţi influenţa anumiţi factori de risc aşa cum sunt fumatul, hipertensiunea arterială, nivelul crescut al colesterolului, lipsa de activitate fizică, obezitatea şi consumul ridicat de alcool.

Ca o regulă generală, evitaţi consumul excesiv de sare, zahăr şi/sau grăsimi. Discutaţi cu medicul dumneavoastră curant. Acesta vă poate recomanda un regim alimentar adecvat afecţiunii dvs. sau vă poate îndruma către un medic nutriţionist pentru stabilirea unei diete personalizate.

încercaţi să aveţi un regim alimentar sănătos si echilibrat. Limitaţi consumul de alcool.

Nu mai fumaţi.

» Fumatul este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare şi vă poate agrava afecţiunea existentă. în cazul în care aveţi dificultăţi în procesul de renunţare la fumat, medicul dvs. curant vă poate recomanda un program interdisciplinar de consiliere.

Efectuaţi activităţi fizice moderate în fiecare zi, echivalente unei plimbări de 30 de minute Pentru mai multe detalii, întrebaţi medicul.

Controale medicale periodice

Controalele regulate sunt importante pentru:

•     a evalua stadiul bolii dvs. de inimă;

•     a vă asigura că boala dumnevoastră de inimă nu se agravează;

•     a preveni complicaţiile (alte evenimente cardiovasculare sau alte boli). (2)

Aceste controale evaluează eficacitatea tratamentului şi permit observarea şi tratarea din timp a oricăror efecte adverse.

Pe măsură ce trece timpul şi vă întremaţi, veţi putea relua treptat şi activităţile zilnice, anterioare evenimentului.

Sofatul

în funcţie de particularităţile afecţiunii dvs. şi de tratamentul pe care îl urmaţi, există recomandări specifice privind momentul în care puteţi şofa din nou.

Dacă aţi avut infarct, se recomandă să nu conduceţi cel puţin 2 săptămâni (4 săptămâni în cazul în care sunteţi şofer de profesie) şi este bine să vi se re-evalueze starea de sănătate înainte de a conduce din nou.

 

întoarcerea la serviciu

în funcţie de domeniul dumneavoastră de activitate şi de modul de recuperare, majoritatea persoanelor se pot întoarce la serviciu în 4 până la 6 săptămâni de la externare după un infarct.

Nu o puteţi face însă înainte de a discuta cu medicul dvs. cardiolog şi / sau cu medicul de familie.

Viata sexuală

Activitatea sexuală creşte temporar numărul de bătăi ale inimii şi tensiunea arterială. Reluarea acestei activităţi se va face când vă veţi simţi confortabil cu un anumit nivel de efort fizic, ca de exemplu urcatul a două etaje fără să aveţi dureri în piept sau fără dificultăţi de respiraţie. Ca regulă generală, se recomandă să nu aveţi activitate sexuală cel puţin 2 săptămâni după externare.
In caz de urgenţă

Ce trebuie făcut în cazul unui nou eveniment cardiovascular?

Chiar dacă aţi mai trecut o dată prin aceasta, trebuie să ştiţi că simptomele fiecărui eveniment pot fi diferite. De aceea, trebuie să trataţi cu deosebită importanţă fiecare simptom!

Simptomele de infarct sau angină instabilă se manifestă în general ca o durere violentă în piept şi s-ar putea să aveţi senzaţia că nu puteţi respira sau că vă înecaţi. Durerea se poate răspândi în braţe, gât, maxilar şi chiar stomac. Această durere se poate asocia cu o stare de rău transpiraţii, paloare, greaţă sau vărsături şi chiar o stare de leşin

Poate dura oricât între 20 de minute şi câteva ore.

NU INTARZIATI! ARIA DE INFARCT SE EXTINDE CU FIECARE MINUT CARE TRECE!

Durere + stare de rău mai mult de 20 minute:

Nu aşteptaţi! Sunaţi la 112!

 

Adaptat dupâ referinţe:

1. Libby P, Circulation. 2001;104:365-372. 2. Haute Autorité de Santé, La prise en charge de votre maladie coronarienne: Vivre avec une maladie coronarienne. 2015, disponibil pe pagina de Internet http://www.has-sante.fr/portail/upioad/docs/application/ pdf/20l4-09/guide_mcs_web_20l4-09-09_21-25-19_7l9.pdf, accesatîn 29.09.2016.3.STEM1 prespita! (2016) Managementul in prespita! al pacientului cu infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST, Coordonator Dr. Gabriel Tatu Chitoiu. aparut la Editura Pim, 2016 (ISBN 978-606-13-3333-2). 4. Braunwaid E, et al. Circulation 2002;106:1893-1900. Boersma E, et al. Circulation 2000;101:2557-2567. Tang EVV, Wong CK, Herbison P. Global Registry of Acute Coronary Events (GRACE) hospital discharge risk score accurately predicts long-term mortality post acute coronary syndrome. Am Heart J. 2007:153:29-35.5. Hamm CW. et a!. Eur Heart J 2011;32:2993-3054. 6. Jneid H. et al. Circulation 2012:126:875-910. 7. O’Gara PT, et al. Circulation 2013;127:e362-425. 8. Steg G, etal. Eur Heart J 2012;33:2569-2619. 9. Bassand JP, Eur J of Cardiovascular Medicine. 2Q1l;1(ilS): 7-12,10. De Servi S. étal, CurrOpinCardiol. 2011 Dec;26Suppl 1:315-21.
Informaţi medicii care vă tratează despre medicamentele pe care le luaţi şi arătaţi-le acest plan de tratament!

Nu întrerupeţi tratamentul fără să discutaţi cu medicul!
în caz de dureri violente în piept, transpiraţii, paloare, greaţă/vărsături, leşin sunaţi la 112!
NU AŞTEPTAT!!

Daca trombul blochează incomplet artera, va determina doar scăderea importantă ixulul de sânge cu oxigen care hrăneşte inima. Această scădere a fluxului sanguin i reversibilă şi se numeşte angină instabilă.

Intr-un blocaj incomplet, muşchiul cardiac (miocard) nu suferă la fel de mult ca în cazul iruperii permanente a circulaţiei.

Depunere de grăsimi în peretele arterial

Placa aterosclerotică este alcătuita în special din colesterol si formarea sa este influenţată de fumat, alimentaţia bogată în grăsimi, greutateaîn exces, alcool, lipsa exerciţiului fizic şi de diferite afecţiuni (ex diabet, hipertensiune)

în cele din urmă, un cheag de sânge poate bloca parţial sau complet artera

Arteră sănătoasă

Care sunt semnele unui INFARCT MIOCARDIC (IM) sau unui episod de angină instabilă (Al)?

Probabil veţi recunoaşte unele dintre simptomele sau semnele enumerate mai jos, având în vedere că tocmai aţi suferit un infarct miocardic sau un episod de angină instabilă.

Dacă prezentaţi din nou aceste simptome, trebuie să vă adresaţi imediat medicului, aceasta fiind o urgenţă medicală.

Pe viitor, încercaţi să fiţi atent la aceste simptome, astfel
încât să reacţionaţi repede.

INFARCT MIOCARDIC
•     Durere sau senzaţie de presiune sau senzaţie anormală (ciudată) în piept (torace)

•     Răspândirea durerii în spate, gât, mandibulă sau în/pe ambii umeri sau braţe

•     Transpiraţii

•     Dificultăţi de respiraţie (dispnee)

•     Vărsături sau stare de greaţă

•     Stare bruscă de ameţeală sau slăbiciune

BY-PASS CORONARIAN

(sau refacerea traseului arterial)

Aceasta este o intervenţie chirurgicală pe cord deschis
care presupune refacerea fluxului de sânge dintre aortă
(artera principală din corp) şi artera coronară astupată, cu
ajutorul unui fragment dintr-un alt vas de sânge (arteră sau
venă).

TROMBOLIZĂ SAU FIBRINOLIZĂ

(sau „topirea” cheagului de sânge)

Cheagul de sânge care astupă artera poate fi dizolvat de o substanţă medicamentoasă administrată intravenos şi, de cele mai multe ori, poate precede angioplastia. (3)

In oricare dintre situaţiile de mai sus. vi se va recomanda

şi un tratament medicamentos, pe care trebuie să îl urmaţi
minim 1 an de la eveniment, câteodată toată viaţa
De asemenea, vi se vor recomanda controlul factorilor de
risc şi vizite regulate la medicul dvs. de familie sau cardiolog.

Tratamentul de întreţinere

(medicamentos)

Atât pe durata spitalizării cât şi ulterior, după externare, medicul vă va prescrie mal multe medicamente pentru a vă controla boala de inimă, fiind extrem de Important să le luaţi pe toate, aşa cum v-au fost recomandate.

Fiecare medicament are un anumit rol pentru boala dumneavoastră de inimă. De exemplu, poate reduce colesterolul din sânge sau tensiunea arterială ridicată, sau poate scădea riscul de formare a trombilor.

De ce este important să urmaţi tratamentul?

In primul rând pentru a vă ameliora afecţiunea cardiacă, i al doilea rând, pentru a reduce riscul unui nou eveniment cardiovascular.

)sa unui tratament adecvat, până la o treime dintre persoanele care suferă un <‘.t sau un episod de angină instabilă pot prezenta un alt eveniment cardiovascular mătoarele 6 luni. (4)

urmare, respectarea tratamentului medicamentos conform recomandărilor ticului este extrem de importantă în reducerea acestui risc

Luaţi toate medicamentele aşa cum vi s-au recomandat.

Puteţi acţiona pentru a scădea riscul unui alt eveniment.

Următoarele pagini veţi afla mai multe despre medicamentele prescrise şi ore modificările stilului de viaţă pe care este necesar să le faceţi pentru un Irol mai bun al sănătăţii inimii dvs.

Nu ezitaţi să discutaţi cu medicul cardiolog sau cu medicul de familie dacă aveţi bâri despre medicamentele pe care le primiţi sau dacă aveţi nevoie să vi se ice încă o dată cum să luaţi aceste medicamente.

Nu intrerupeţi administrarea medicamentelor fără să discutaţi despre aceasta cu licul dumneavoastră cardiolog sau cu medicul de familie.

Atenţie, în cazul în care aveţi planificate intervenţii chirurgicale, tratamente stomatologice, investigaţii radiologice sau endoscopie. trebuie să anunţaţi personalul medical că urmaţi tratament antiagregant plachetar.

în unele cazuri (de ex. intervenţii chirurgicale), vi se va opri tratamentul antiplachetar pentru a nu creşte riscul de sângerare. însă această întrerupere a tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil şl numai sub supravegherea medicului.

Tratamentul pe care îl urmaţi NU trebuie modificat sau întrerupt fără ca medicul dumnevoastră cardiolog să fie anunţat.

BETA-BLOCANTE
De ce?

Scad consumul de oxigen al inimii prin scăderea
numărului de bătăi ale inimii şi a forţei cu care aceasta
se contractă; ajută si la scăderea tensiunii arteriale.
(5)

Beneficiu

Reduc mortalitatea şi riscul unui pre-infarct. (3)
ESTE FOARTE IMPORTANT să urmaţi tratamentul de întreţinere exact aşa cum v-a fost prescris.

NU MODIFICAŢI tratamentul şi dozele fără recomandarea
medicului.Este importantă administrarea acestor clase de medicamente
în asocierile recomandate, deoarece fiecare dintre ele are un
rol bine definit şi complementar.

NU ÎNTRERUPEŢI niciodată tratamentul fără să discutaţi cu
medicul despre aceasta.

Dacă opriţi tratamentul, va creşte riscul de apariţie a unor
noi evenimente cardiovasculare grave.

 

‘¡aţa după un eveniment ardiovascular

externarea din spital, medicul specialist vă va pune la dispoziţie un plan tratament. Acesta este personal şi individualizat pentru dvs., de aceea ate diferi de cel al altor pacienţi cu o afecţiune similară cu a dvs.

mul de tratament poate conţine o serie de documente, printre care:

biletul de externare cu tratamentul pe care l-aţi primit în spital;

3 schemă de tratament cu medicamentele pe care urmează să le luaţi asă (tratamentul de întreţinere);

3 trimitere către un serviciu de recuperare cardiacă (program de reabilitare),

3 scrisoare medicală către medicul dumneavoastră de familie sau medicul rdiolog care vă îngrijeşte în mod obişnuit;

•ecomandări despre medicamentele pe care trebuie să le luaţi ca tratament întreţinere;

ecomandări de prevenţie continuă a factorilor de risc cardiovascular şi sugestii spre modificările stilului de viaţă, astfel încât să puteţi reduce riscul unor enimente cardiace viitoare (sfaturi despre renunţarea la fumat, alimentaţia hilibrată, consumul moderat de alcool, activitatea fizică regulată şi controlul autăţii);

jn plan de tratament şi de acţiune în cazul reapariţiei durerilor în piept.

Este util şi recomandabil să faceţi copii ale documentelor primite, pe care să le prezentaţi ulterior la orice control medical.

în acelaşi timp, este foarte important să anunţaţi toţi medicii care vă tratează despre afecţiunea dvs. şi să le arătaţi planul de tratament, cu toate controalele programate, în special dacă aveţi nevoie de intervenţii chirurgicale, endoscopice sau stomatologice.

Cât mai curând posibil după externare, ar fi bine să ajungeţi la medicul dvs. de familie cu planul de tratament primit de la medicul specialist.

Atât medicul de familie cât şi medicul specialist vă vor programa la controale ulterioare pe care este important să le faceţi cu regularitate.

Modificarea stilului de viaţă

Reabilitarea cardiacă

Programul de reabilitare are ca scop revenirea la o viaţă cât mai normală posibil, lusiv întoarcerea la muncă. Reabilitarea ar trebui începută cât de curând posibil pă internare şi continuată în săptămânile şi lunile următoare. (3) această perioadă veţi dobândi un stil de viaţă nou şi sănătos, pe care ar fi bine ■I continuaţi pentru tot restul vieţii.

cutaţi cu medicul dumneavoastră despre programele de reabilitare cardiacă şi alegeţi areună cel mai potrivit program pentru dvs.

odificarea stilului de viată si a obiceiurilor

i j

iar dumneavoastră puteţi influenţa anumiţi factori de risc aşa cum sunt fumatul, iertensiunea arterială, nivelul crescut al colesterolului, lipsa de activitate fizică, ezitatea şi consumul ridicat de alcool.

o regulă generală, evitaţi consumul excesiv de sare, zahăr şi/sau grăsimi, .cutaţi cu medicul dumneavoastră curant. Acesta vă poate recomanda un jim alimentar adecvat afecţiunii dvs. sau vă poate îndruma către un medic iriţionist pentru stabilirea unei diete personalizate.

Incercaţi să aveţi un regim alimentar sănătos si echilibrat. Limitaţi consumul de alcool.
Fumatul este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare şi vă poate agrava afecţiunea existentă. în cazul în care aveţi dificultăţi în procesul de renunţare la fumat, medicul dvs. curant vă poate recomanda un program interdisciplinar de consiliere.

Efectuaţi activităţi fizice moderate în fiecare zi, echivalente unei plimbări de 30 de minute Pentru mai multe detalii, întrebaţi medicul.

Daniel Ganea
Vino cu mine

Daniel Ganea

"Prin ConsultatiiLaDomiciliu.ro vreau să fiu mai aproape de pacienții mei."  
Dr. Daniel Ganea este "Doctorul tău", Medic Specialist Medic de familie, medic rezident cardiologie, cu Competență în Ecografie și scrie aici articole pentru pacienți. A început cariera ca medic specialist în 2009 în Urgență, a lucrat și pe Ambulanță, aflând ce-și doresc de la medic pacienții care solicită online consultații medicale cu medic specialist la domiciliu. Astfel a aparut ConsultatiiLaDomiciliu.ro
Dacă ai citit Termeni și condiții, fă o programare online sau telefonic:

Programează consultație

"Cine te poate sfatui mai bine decat medicul, specialist in domeniul lui?"
Daniel Ganea
Vino cu mine

Ultimele postari ale lui Daniel Ganea (vezi toate)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *